Comuna Zamostea este mentionată ca moşie aparţinând de Manastirea Risca inca din secolul XV-Iea, fiind inscrisă apoi in diferite documente de arhiva din secolele XVI-lea, al XVII-lea si al XVIII-lea si in timpul domnitorilor Moldovei Miron Barnovschi, Grigore Calimachi si Vasile Lupu.
Din documentele vremii rezulta ca unele sate de pe teritoriul comunei au la origine mici asezari umane, formate in poieni prin taierea padurii, care au devenit componente ale mosiilor boieresti.
Astfel, satele Ciomîrtan şi Badragi sunt consemnate în documente inca din secolul al - XVIII-lea pe mosiiIe unor proprietati boiereşti, iar localitatile Corpaci, Răuteni, Cojocpreni, Tăuteşti si Lunca sunt atestate documentar abia in secolul al XIX-lea, tot pe teritoriul unor mosii si sunt nominalizate dupa improprietarirea taranilor clăcaşi, din perioada 1864 - 1879.
Comuna Zamostea s-a dezvoltat sub forma gospodariilor taranesti indepedente, abia dupa secularizarea averilor manastiresti si dupa marile improprietariri de pamant, din secolele XIX-lea si XX-lea. Totodatä s-a impus si organizare administrativa, sub forma primariilor in locul vechilor vornici si vatamani, existenti inainte de anul 1864.
Profilul economic al comunej Zamostea a ramas in continuare preponderant agrar, comuna fiind cuprinsa impreuna cu alte patru comune invecinate in aria de polarizare in care işi exercita influenta orasul Siret. Traditia etnografica si culturala a localitatii, (Zamostea se inscrie printre primele localitati din Moldova in care s-au infiintat scoli de cultura generala in anul 1860), asezarea intr-o zonä pitoreasca impadurita din valea Siretului si posibilitatile valorificarii eficiente a resurselor locale, constituie premize pentru dezvoltarea comunei.
Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei cuprinde parte din dealurile vestice ale Podisului Sucevei si a luncii din bazinul mijlociu al raului Siret.
Altitudinea acestui teritoriu este cuprinsa intre 278 m in lunca Siretului si 522 m dealul Dragomirnei.
Ca vecinătăţi comuna Zamostea se limitează:
- la Vest - Nord-Vest cu judetul Botosani,
- înspre Nord - Nord-Est cu comuna Grămeşti
- la Est cu comuna Calafindeşti
- spre Sud - Sud-Est cu comuna Zvorîştea
Fondul funciar al teritoriului cornunei cuprinde 2.363 ha teren agricol, 50,4% din suprafata totala, cu o pondere a terenurilor arabile de 82 % din agricol, ceea ce imprima localitatii un specific agricol profilat prioritar pe culturile cerealiere. De asemenea, o suprafata insemnata din teritoriu, 1.894 ha (40 %). este ocupatã de fondul forestier.
In aceste conditii, satele componente ale comunei Zamostea s-au dezvoltat in stransa legatura cu cadrul natural, cu resursele agricole si zona forestiera existenta in teritoriu, comuna find situata totodata in aria de polarizare in care ii exercita influenta orasul Siret.
Aşezarea geografică a comunei Zamostea
Comuna Zamostea este constituita din nouă localitati, cuprinzand satul Zamostea - resedinta de comuna, si satele: Badragi, Ciomirtan, Cojocareni, Corpaci, Lunca, Nicani, Rauteni si Tautesti si are o suprafaţa totala de 4.686 ha.
Comuna este strabatuta de drumul judetean 291A Siret - Zvoristea, find situatã la o distanta medie de 18 km de orasul Siret si la 35 km de municipiul Suceava, cu acces la drumul national 29A Suceava - Dorohoi, prin comuna Zvoristea.
Populaţie:
In prezent datele demografice sunt prezentate astfel : in Zamostea traiesc 3250 de locuitori – 55% sunt specializati in agricultura, silvicultura, mestesuguri impletituri din nuiele.
Clima:
Climatul in care se incadreaza teritoriul comunei este continental - temperat, cu temperaturi medii anuale de 7 - 8 grade C, ierni geroase si veri calde. Precipitatiile medii ajung la 600 - 700 mm/an, din care in sezonul de vegetatie 485 mm, conditiile de mediu fiind favorabile vegetatiei naturale a padurilor de foioase (fag- stejar) si culturilor agricole: cereale, cartofi, sfecla de zahar, legume. Vanturile dominante bat din directia NV (30 %).
Fauna:
In padurile de pe teritoriul comunei se afla vanat util: cerbul carpatin, cerbul lopatar, capriorul, mistretul, viezurele si iepurele, - ultimul fiind comun si in terenurile agricole. Ca rapitoare cu par se intalnesc vulpea, pisica salbatica, jderul, dihorul si nevastuica.
In raul Siret vietuieste o fauna piscicola formata din crap, clean, mreana stiuca si alte cateva specii de pesti.
Flora:
Vegetatia naturala din extravilan este specifica zonei forestiere a padurilor de foioase, subzona fagului si partial a stejarului. Padurile ocupa 40 % din suprafata teritoriului administratjv a comunei - fagul reprezentand 39 %, iar stejarul si gorunul 24 % din fondul forestier. Celelalte specii forestiere sunt reprezentate prin foioase de amestec: carpen, frasin, paltin de camp, tei, cires salbatic, mesteacan, anin, iar in zona de lunca, pe langa alte specii, se intalnesc salcii si plopi. Rasinoasele sunt in proporie redusa (7 % molid si pin) si se afla numai in plantatii tinere, introduse azonal. Padurile sunt de productivitate mijiocie spre superioara, cresterea medie fiind de 6,7 mc pe an si hectar.
Flora ierbacee naturala este constituita predominant din specii de graminee in pasuni si fanete si dintr-o diversitate de alte specii in zona forestiera, printre care cateva specii rare, ocrotite prin lege: laleaua pestrita, papucul doamnei si salba pitica.
Soluri:
Substratul geologic este constituit în partea de teritoriu cu fragmentare deluroasa si pe terase dintr-o alternanta de argile, gresii, marne si calcare, iar in zona de lunca din aluviuni cu nisipuri si pietriuri. Conditiile edafice sunt caracterizate prin urmatoarele tipuri de soluri predominante:
- soluri argilo - iluviate slab humifere, cu fenomene de pseudo - gleizare - ce ocupa 48 % din teritoriu;
- soluri brune - luvice, moderat acide, argilo - nisipoase, ce ocupä 14% din teritoriu;
- soluri aluviale tipice si protosoluri aluviale, eubazice, nisipo - lutoase, cu apa freatica sub accesibilitatea vegetatiei in sezonul estival (cu excepia Iuncii joase a Siretului), au o pondere in teritoriu de 32 %.
Fertilitatea solurilor este in general mijiocie pentru culturile agricole si mijlocie spre superioara pentru padure.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu